31.03.2024
Comunicat!!!
De la înființare și până în prezent, ABVAV a promovat în mod constant vânătoarea ca activitate deosebit de importantă pentru economia țării noastre și pentru menținerea echilibrului în natură.
Recent, Curtea Constituțională a României, prin Decizia nr. 78/2024, a recunoscut vânătoarea ca fiind în strânsă legătură cu valori și drepturi fundamentale reglementate în Constituție. Această decizie confirmă ceea ce noi, ABVAV, am susținut întotdeauna (a se vedea în foto atașat una dintre acțiunile noastre în care arătam prevederile art. 35 din Constituție), și anume că vânătoarea, într-un cadru legal și responsabil, nu este doar o activitate recreativă, ci și o formă de conservare a biodiversității și de menținere a echilibrului în natură.
Vânătoarea reprezintă o tradiție îndelungată și profundă în cultura noastră și este un mod important prin care comunitățile noastre își transmit valorile și cunoștințele din generație în generație. Este un prilej de conectare cu natura și de conservare a patrimoniului nostru natural pentru generațiile viitoare.
Astfel, recenta decizie a Curții Constituționale va face foarte grea „misiunea” unor ong-uri de protecție a mediului care vor mai încerca stoparea vânătorii în instanțele de judecată, pentru că nu vor mai putea să-și justifice interesul.
Dacă până acum acestea își promovau interesul în oprirea vânătorii citând articole din Declarația Universală a Drepturilor Animalelor, de acum încolo le va fi mult mai dificil pentru că la punctul 45 din decizia nr. 78/2024 găsim:
„45. Procurarea, portul, folosirea şi operarea armelor de foc sunt în legătură directă cu diferite valori şi drepturi fundamentale reglementate în Constituţie, sens în care se reţin libera dezvoltare a personalităţii umane (sub forma libertăţii de acţiune a persoanei, a se vedea Decizia nr. 464 din 18 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 5 august 2019, paragraful 45, aici înţelegându-se atât activităţile recreative, cât şi cele sportive), dreptul la viaţă şi la integritate fizică (autoapărarea), dreptul la un mediu echilibrat ecologic (pentru menţinerea, prin vânătoare, a unui ecosistem echilibrat), dreptul la muncă (în privinţa persoanelor care exercită activităţi de protecţie şi pază ce implică folosirea armelor de foc), dreptul de proprietate privată (asupra armelor de foc) sau libertatea economică (comercializarea armelor de foc). Este vorba, aşadar, despre o serie de drepturi şi libertăţi fundamentale incidente în cauză, a căror exercitare îşi găseşte expresia în art. 1 alin. (5) din Constituţie cu referire la securitatea juridică a persoanei, concept care se defineşte ca un complex de garanţii de natură sau cu valenţe constituţionale inerente statului de drept, în considerarea cărora legiuitorul are obligaţia constituţională de a asigura atât o stabilitate firească dreptului, cât şi valorificarea în condiţii optime a drepturilor şi libertăţilor fundamentale a se vedea Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 octombrie 2018, paragraful 68).”
Decizia întreagă a CCR o puteți descărca aici:
16.01.2024
Comunicat!!!
Astăzi, ABVAV a trimis către mai multe instituții ale statului o scrisoare dechisă cu privire la importanța implementării GAEC 8 în contextul actual din România, după ce una dintre revendicările fermierilor la recentele proteste se referea la o derogare de la mâsurile cuprinse în GAEC 8 pentru anul 2024.
ABVAV recunoaște și susține o mare parte dintre nemulțumirile fermierilor, însă implementarea GAEC 8 nu mai trebuie amânată nicio secundă, nefiind este doar esențială, ci și urgentă pentru protejarea biodiversității, în special a populațiilor de iepure de câmp și potârniche, care sunt într-o scădere alarmantă în zonele de câmpie din sudul, estul și, parțial, în celelalte regiuni ale României.
Scrisoarea deschisă poate fi descărcată aici:
08.11.2023
Comunicat!!!
Astăzi, ABVAV a transmis către Ministerul mediului, Apelor și Pădurilor, solicitări în baza Legii 544/2001 privind informatiile publice, cu privire la speciile urs brun, căprior, cerb comun și iepure de câmp.
Am prezentat aceste solicitări într-un context în care ineficiența administratorului faunei cinegetice, prin gărzile forestiere teritoriale, a dus la situația dramatică în care se regăsesc efectivele de iepure de câmp în mai multe zone ale țării, respectiv lipsa unor măsuri ferme și precise cu privire la gestionarea populatiei de urs brun.
Cele două solicitări, le puteți descărca de mai jos:
02.06.2023
Comunicat!!!
Astăzi, ABVAV a trimis către AGVPS România o scrisoare dechisă prin care se arată conducerii AGVPS că apărarea intereselor asociațiilor afiliate nu înseamnă a le ascunde greșelile și modul distructiv în care acestea gestionează fauna cinegetică. Scopul statutar al AGVPS România este cu totul altul și activitatea AGVPS și ABVAV ar trebui să fie comună și nu contrară intereselor vânătorilor onești care înțeleg vânătoarea în mod corect și cărora le pasă de moștenirea pe care o vor lăsa urmașilor lor.
Scrisoarea deschisă, precum și anexele la scrisoare pot fi descărcate de aici:
23.02.2023
Comunicat!!!
Astăzi, ABVAV a transmis către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, o solicitare pentru luarea unor măsuri urgente în ce privește prevenirea și stoparea braconajului cu câini ogari sau metiși de ogari.
Printre prioritățile urgente pe care ABVAV le solicită, este necesară modificarea legislației în asa fel încât braconajul cu câini ogari sau metiși de ogari să fie pedepsit cu închisoare de la 2 la 7 ani în așa fel încât să nu se mai poată renunța la urmărirea penală, iar fapta de a scoate un caine ogar sau metis de ogar în afara localității sau in perimetrul intravilan ce face parte din fondurile cinegetice, fără a anunța organele de poliție se va pedepsi cu inchisoare de la 1 la 3 ani sau cu amendă.
Solicitarea poate fi descărcată aici:
20.02.2023
Comunicat!!!
Astăzi, ABVAV a solicitat, printr-o intervenție către Inspectoratrul General al Poliției Române, armonizarea urgentă a legislației în vigoare, astfel încât sesizarea uzului de armă letală prin acțiunile de vânătoare să nu mai reprezinte o urgență, cu excepția cazurilor în care apelul se va face de către personalul de specialitate al gestionarilor și doar atunci când există indicii temeinice cu privire la săvârșirea unei infracțiuni.
Este necesară stabilirea unor limite clare cu privire la verificarea acțiunilor de vânătoare legală, care presupune întreruperea acestora și verificarea autorizațiilor de vânătoare și a tuturor documentelor celor prezenți, iar de cele mai multe ori sesizările potrivit cărora acțiunile de vânătoare ar fi fost ilegale nu s-au confirmat.
Solicitarea poate fi descărcată aici:
12.10.2022
Comunicat!!!
Astăzi, ABVAV a trimis către grupul DIGI un drept la replică la articolele publicate de către posturile DIGI24 și DIGIFM, cu privire la redeschiderea vânătorii la cocoșul de munte.
La fel cum s-a procedat și cu povestea lacrimogenă a ursului Athur, asociația Agent Green continuă să fie găzduită cu generozitate de către grupul DIGI, iar minciunile și dezinformarea din partea acestei asociații sunt prezentate într-un mod singular, fară a fi consultate instituțiile abilitate.
Dreptul la replică al ABVAV poate fi descărcat aici:
27.09.2022
Comunicat!!!
Astazi, ABVAV a trimis o scrisoare deschisă către autoritățile statului român, în contextul situației foarte grave care se întâmplă în țară din cauza lipsei de atitudine a decidenților în privința managementului speciei de urs brun:
19.05.2022
Comunicat!!!
Astăzi, ABVAV a trimis mai multe solicitări în temeiul Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, astfel:
Solicitare către Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), cu privire la situația decontărilor către fermieri in cadrul PNDR, M-10, Pachet 7, terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis), in perioada 2014-2021|:
Solicitare către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Directia Biodiversitate, cu privire la stadiul de implementare a proiectului de evaluare a populației de urs brun prin metoda analizei ADN, proiect ce face parte din „Implementarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România”, Cod SMIS 136899, cofinanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020:
Solitare către Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, Direcția Management Resurse Cinegetice și Ministrul Mediului, domnul Tanczos Barna, cu privire la motivele pentru care ministerul nu și-a îndeplinit nici pentru sezonul 2022-2023 obligația prevăzută de art. 6, alin. (1), lit. f) din Legea Vânătorii și Protecției fondului cinegetic, cu modificările și completările ulterioare, si anume aceea de a stabili şi aproba anual, până la data de 15 aprilie pentru specia căprior şi până la 15 mai pentru celelalte specii admise la vânătoare, cotele de recoltă pentru speciile din anexa nr. 1, precum și o solicitare pentru emiterea urgentă a ordinului cu cotele de recoltă:
12.05.2022
Comunicat!!!
Astăzi, ABVAV a trimis către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în temeiul art. 7, alin. 11 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, , două plângeri prealabile împotriva a două acte normative, urmând contestarea în instanță a acestor acte normative, dacă răspunsul ministerului va fi nefavorabil:
- Plângerea Prealabilă cu nr. 95/ 11.05.2022 împotriva Ordinului nr. 723 din 04.04.2022 pentru aprobarea nivelului de intervenție și de prevenție în cazul speciei urs brun (Ursus arctos)
Descarcă
2. Plângerea Prealabilă cu nr. 97/ 12.05.2022 Împotriva Ordinului nr. 410/2008 pentru aprobarea procedurii de autorizare a activităților de recoltare, capturare, și/sau comercializare, pe teritoriul național sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante și fosilelor de animale vertebrate și nevertebrate, precum și a plantelor și animalelor din flora și, respectiv, fauna sălbatică și a importului acestora. având ca act de bază OUG 195/2005
17.03.2022
Comunicat!!!
Astăzi, ABVAV a trimis în scris textul intervenției din cadrul dezbaterii publice din data de 04.03.2022, dezbatere ce a avut loc online și în cadrul căreia ne-am opus categoric proiectului de Ordin privind aprobarea Planului Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022-2031:
10.03.2022
Comunicat!!!
Astăzi, ABVAV a intervenit împotriva Proiectului de Ordin pentru aprobarea nivelului de intervenție și de prevenție în cazul speciei urs brun (Ursus arctos), în interesul sănătății și securității populației și în scopul prevenirii unor daune importante, pus în dezbatere publică pe site-ul MMAP:
02.01.2022
Comunicat!!!
Astăzi, ABVAV a intervenit împotriva proiectului de ordin privind stabilirea modelului-cadru al acordului de colaborare între gestionarul fondului cinegetic și unitățile administrativ-teritoriale de pe raza fondului cinegetic, pus în dezbatere publică pe site-ul MMAP:
30.12.2021
Comunicat!!!
Astăzi, ABVAV a trimis punctul său de vedere către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, cu privire la Proiectul de ordin pentru modificarea Ordinul ministrului apelor și pădurilor nr. 395 / 2018 pentru stabilirea caracteristicilor armelor de foc, a calibrelor acestora și a categoriilor de muniție care se pot folosi la vânătoare în România, aflat în dezbatere publică pe site-ul MMAP:
17.12.2021
Comunicat!!!
Astăzi, ABVAV a sesizat din nou Consiliul Național al Audiovizualului, împotriva televiziunii naționale ProTV România, pentru încălcarea art. 47, art. 64 și art. 67 din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual.
12.06.2021
Comunicat!!!
Astăzi, ABVAV a trimis punctul său de vedere către Curtea Constituțională a României, cu privire la constituționalitatea proiectului de lege PLX 369/2021, pentru modificarea Legii Vânătorii nr. 407/2006:
15.11.2021
Comunicat!!!
Astăzi, ABVAV a intervenit printr-o solicitare trimisă presedintelui Româniai, pentru promulgarea PL 369/2021 pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.407/2006:
Stimate Domnule Președinte,
Asociația în Beneficiul Vânătorilor și a Activității de Vânătoare (ABVAV), vă solicită să promulgați PL 369/2021 pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.407/2006, având în vedere următoarele considerente:
- Vânătoarea păsărilor migratoare sau sedentare este reglementată în Uniunea Europeană prin Directiva 79/409/CEE numită Directiva Păsări și prin “Ghidul privind vânătoarea în temeiul Directivei 79/409/CEE a Consiliului privind conservarea păsărilor sălbatice”, document elaborat de Comisia Europeană.
- Poziția Uniunii Europene în privința vânătorii păsărilor este clar exprimată în ghidul susmenționat: “Directiva Păsări recunoaşte pe deplin legitimitatea vânătorii de păsări sălbatice ca o formă de utilizare durabilă. Vânătoarea este o activitate care oferă avantaje sociale, culturale, economice şi de mediu considerabile în diferite regiuni ale Uniunii Europene.”
- Proiectul de modificare a Legii vânătorii 407/2006 NU contravine Directivei Păsări sau altor reglementări Europene.
- În statele Uniunii Europene sunt două tipuri de reglementări privind numărul păsărilor migratoare ce pot fi vânate, astfel:
– cele mai multe țări au prevederi care limitează numarul de păsări ce pot fi vânate de către un vânător pe zi (ex.Bulgaria, Grecia, Italia, Portugalia);
– alte țări nu au nici un fel de prevederi privind numărul de păsări migratoare ce pot fi vânate, astfel, un vânător poate vâna oricâte păsări migratoare din speciile a căror vânătoare este permisă (ex. Danemarca, Suedia, Olanda, Germania, Estonia). NU există nici un alt stat al UE care să acorde cote de recoltă pentru vânătoare aferente păsărilor migratoare pentru că nu există nicăieri in lume studii care să poată fi folosite pentru stabilirea unor astfel de cote precis calculate, așa cum este solicitat de către unele ONG-uri de mediu. România este singura țară UE care are acest sistem și care se vrea înlocuit prin acest proiect de lege.
- Proiectul legii, în cazul în care va fi promulgat, nu face decât să așeze România în rândul celorlaltor țări ale Uniunii Europene din acest punct de vedere. Limitele zilnice de păsări pe vânător propuse de proiectul de modificare a legii sunt moderate, în limite asemănătoare cu cele din țările vecine.
- Specialiștii Uniunii Europene afirmă in Directiva Păsări că, cităm: “Este puţin probabil ca nivelurile moderate de exemplare vânate să cauzeze declinul populaţiilor de specii de păsări care pot fi vânate.” De ce? Pentru că, în fapt, sporul natural anual al acestor specii, rezultat prin procesul natural de cuibărire, clocire, eclozare și creștere a puilor, asigură populații suficiente, astfel încât niciuna dintre speciile care se vânează să nu fie periclitate.
- Păsările migratoare ce fac subiectul proiectului de modificare a legii tranzitează în timpul sezonului de vânătoare numeroase țări. În toate acele țări, ele se vânează dintotdeauna. Vânătorii români exercită o presiune redusă asupra acestor specii de păsări, având în vedere numărul mic de vânători, comparativ cu cel al altor țări vecine de pe rutele lor de migrație. Din cele 7 milioane de vânători europeni, în România avem doar 60.000, situându-ne pe unul din ultimele locuri din UE.
- Societatea Ornitologică Română (SOR) a prezentat public niște scenarii apocaliptice, bazate pe simple presupuneri. Dacă estimarile SOR, sau altor ong-uri, ar fi corecte, cu siguranță aceste specii ar fi suferit un declin important și ar fi trecut în lista speciilor protejate de către Directiva Păsări.
Având în vedere toate cele menționate, ABVAV susține Proiectul de modificare a Legii Vânătorii și vă roagă să procedați la promulgarea acestuia, acesta însemnând doar pas spre normalitate față de celelalte state ale Uniunii Europene.
Data, Președinte ABVAV,
15.11.2021 Adrian Lică
12.11.2021
Comunicat!!!
După încă o zi de amânare a pronunțării și dup alungi deliberări și astăzi, instanța a hotărât respingerea cererii noastre de dizolvare a Alianței pentru Combaterea Abuzurilor!
Ca să arătăm că am avut dreptate și că nu există motivare pentru o astfel de decizie injustă, puteți descărca mai jos concluziile noastre scrise pentru instanță:
02.11.2021
Domnule Ministru,
Conform prevederilor statutare și obiectivelor prioritare ale asociației noastre, ne vedem nevoiți să intervenim în legătură cu o contrazicere legislativă în ce privește “Procedura de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul national sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din flora şi, respectiv, fauna sălbatică şi a importului acestora”, prevăzută de Ordinul 410/2008 și având ca act de bază OUG 195/2005.
Practic, prin acest ordin, mai exact prevederile art. 5, alin. (1), gestionarii sunt obligați ca “Pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor de vânătoare, gestionarii fondurilor de vânătoare solicită emiterea autorizaţiei pentru recoltare/capturare, care se obţine de la autorităţile competente prevăzute la art. 2 lit. i) de pe raza administrativ-teritorială unde sunt localizate fondurile de vânătoare, în limita cotelor de recoltă aprobate de autoritatea publică centrală din domeniul cinegetic pentru sezonul de vânătoare”, ori aceste prevederi contrazic în mod flagrant prevederile art. 6 din Legea Vânătorii nr. 407/ 2006, cu modificările și completările ulterioare, articol care stabilește, la alin. (1), principalele atribuții ale administratorului faunei cinegetice, printre care găsim, la litera f), că “stabilește și aprobă anual, până la data de 15 aprilie pentru specia căprior și până la 15 mai pentru celelalte specii admise la vânătoare, cu avizul autorității publice centrale care răspunde de protecția mediului, cotele de recoltă pentru speciile din anexa nr. 1, care devin obligatoriu de realizat, fără alte avize, acorduri sau autorizări suplimentare;”
Mai mult, în Legea pentru modificarea și completarea Legii Vânătorii nr. 149/2015, la art. II, alin. (2), găsim că “la data intrarii în vigoare a prezentei legi, toate dispozițiile contrare se abogă”, deci inclusiv prevederile art. 5, alin.(1) din Ordinul 410/2008, ale cărui dispoziții sunt contrare Legii Vânătorii, a fost abrogat prin Legea 149/2015.
Solicităm intervenția dumneavoastră deoarece, deși noi considerăm Legea 407/2006 modificată ca fiind suficient de clară, Gărzile de Mediu teritoriale, subordonate Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, prin controalele pe care le efectuează, solicită gestionarilor fondurilor cinegetice acele autorizații și sancționează contravențional, de cele mai multe ori cu amenzi semnificative, lipsa acestei autorizații.
De altfel, pentru aceeași faptă, a lipsei acestei autorizatii, s-au pronunțat hotărâri judecătorești, atât pro, cât si contra, de la un complet la altul.
În susținerea ideii că nu mai sunt necesare alte autorizări sau avize s-a pronunțat chiar instituția pe care dumneavoastră o conduceți, prin adresa 29305 din data de 24.08.2016 (vom atașa această adresă la prezenta intervenție), semnată de doamna Erika Stanciu, secretar de stat, prin care la finalul răspunsului către gestionarul care a solicitat un punct de vedere se precizează faptul că “Având in vedere cele anterior enunțate, apreciem că prevederite art. 5 alin (1) și art. 8 din ordinul nr. 410/2008 pentru aprobarea procedurii de autorizare a activităților de recoltare, capturare, și/sau comercializare, pe teritoriul național sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante și fosilelor de animale vertebrate și nevertebrate, precum și a plantelor și animalelor din flora și, respectiv, fauna sălbatică și a importului acestora, nu mai au aplicabilitate în cazul acțiunilor de vânătoare”.
Considerăm că legiuitorul nu a prevăzut întâmplător prevederile art. 6, alin. (1), lit. f), respectiv art. II, alin. (2) din Legea 149/2015 care modifică si completează Legea 407/2006, și a urmărit să excludă cu caracter general necesitatea obținerii altor avize, acorduri sau autorizări suplimentare pentru cotele de recoltă aprobate, care oricum se obțin cu avizul autorității publice centrale care răspunde de protecția mediului, cunoscând faptul ca respectarea prevederilor Ordinului 410/2008 împiedică gestionarii fondurilor cinegetice si, implicit, vânătorii să beneficieze de dreptul de a vâna exemplarele de fauna cinegetică, conform cotelelor de recoltă aprobate, și a sezonului de vânătoare la speciile respective.
Spre exemplu, dacă pentru majoritatea fondurilor cinegetice obținerea autorizatiei prevazute de Ordinul 410/2008 implică achitarea unei sume de 200 lei si durează, în funcție de bunăvoința funcționarilor Agențiilor pentru Protecția Mediului teritoriale, în jur de câteva zile, în cazul fondurilor cinegetice care se suprapun cu arii protejate în care vânătoarea este permisă, fiind productive cinegetic (pentru care se încaseză tarif de gestiune), obținerea acestei autorizații este un calvar, atât financiar cât și birocratic; multe dintre cazurile care ne-au fost semnalate au durat minim 30 zile, iar acest proces de autorizare trebuie parcus de mai multe ori în timpul unui sezon de vânătoare, în speță pentru fiecare ordin de aprobare de cote de recoltă, ori pentru ultimele două sezoane aceste ordine au venit și cu întârziere…
De exemplu :
- Solicitare aviz de la custodele ariei protejate, însoțit de achitarea tarifului respectiv;
- După obținerea avizului custodelui, solicitare aviz științific de la Academia Română si achitarea tarifului respectiv;
- Cu avizele respective obținute si cu tariful achitat se poate face pasul final, cerere pentru obținerea autorizației la Agenția pentru Protecția Mediului.
Și, pentru ca absurdul instituțiilor subordonate dumneavoastră să fie desăvârșit, vă mai atașăm și o pagină care conține o frază din chiar autorizațiile emise de către Agenția pentru Protecția Mediului Caraș Severin, care s-a trezit că trebuie să insereze, printre alte condiții pentru capturarea și recoltarea vânatului, următoarea condiție:
“Animalele nu vor fi capturate din zone pentru care gestionarul nu are acordul proprietarilor sau administratorilor legali ai terenurilor”
prevedere care nu doar că nu este prevazută de legislația cinegetică, ci chiar contravine legii 407/2006 modificată :
“Art. 4. – (1) Nimeni nu are dreptul de a vâna pe terenul proprietatea altuia fără a avea asupra sa autorizaţia de vânătoare.
(2) Deţinătorii cu orice titlu ai terenurilor incluse în fondurile cinegetice au obligaţia de a permite desfăşurarea acţiunilor de vânătoare autorizate pe terenurile ce le deţin sau aparţin, în condiţiile alin. (1).“
Să înțelegem de aici că fiecare funcționar din structurile subordonate MMAP face legea după cum i-ar plăcea domniei sale? Sau respectivul funcționar habar n-avea despre condițiile în care se poate exercita vânătoarea, sau urăște vânătorii și a scris în respectiva autorizație cum și-ar fi dorit el, și anume ca gestionarii să ceară fiecărui proprietar în parte să fie lăsați să vâneze pe terenul acestora?
În consecință, vă rugăm să dispuneți urgent către Gărzile de Mediu teritoriale, respectarea prevederilor art. 6, alin. (1), lit. f), respectiv art. II, alin. (2) din Legea 149/2015 care modifică si completează Legea 407/2006, și conform căreia toate articolele contrare Legii Vânătorii nr. 407/2006 din Ordinul 410/2008, referitoare la obținerea autorizației de mediu în vederea acțiunilor de vănătoare, AU FOST ABROGATE!
Altfel vom fi nevoiți sa acționăm în instanță Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, cu obligația de a face cele necesare pentru abrogarea respectivului ordin.
Data, Președinte ABVAV,
02.11.2021 Adrian Lică
01.11.2021
Către,
Domnul președinte al ANSVSA, Robert Viorel CHIOVEANU
Domnule Președinte,
Luând act de noul proiect de ordin aflat în dezbatere publică, prin care autorizați vânătoarea colectivă la goană la specia mistreț, cu scopul de a se recolta integral mistreții în așa fel încăt să se ajungă la 0,5 mistreți pe kilometru pătrat, așa cum reiese din referatul de aprobare premergător emiterii ordinului, noi, Asociația în Beneficiul Vânătorilor și Activității de Vânătoare,
Considerăm că autorizarea metodei de vânătoare “la goană”, altfel o metodă ce nu trebuia niciodată interzisă, este o măsură bună, însă nu suntem de acord cu întreaga sintagmă din ordin, și anume aceea de a se recolta integral mistreții din fondurile cinegetice.
Motivele noastre sunt foarte simple și clare:
- De patru ani în care s-au recoltat integral sau aproape integral mistreții din mai multe județe, în special în zonele de câmpie, focarele de pestă porcină nu au încetat să apară, iar majoritatea acestora au fost și sunt în gospodării sau ferme de porci.
- Nicio instituție din România, nu a prezentat niciodată rezultatele unor studii complexe din care să reiese că mistrețul este principalul vinovat pentru transmitrerea virusului PPA pe distanțe lungi, dintr-un judet în altul sau măcar pe raze mai mari de 10-20 km.
- Nicio instituție din România nu a luat măsuri ferme de combatere a PPA, în prezent există sute de gospodării în afara cărora porcii domestici sunt în continuare lăsați liberi, și pot intra oricând în contact cu porcii sălbatici, în continuare se vând porci domestici pe internet, în piețe și târguri, chiar în zone cu focare PPA, în continuare există unități HORECA ce nu respectă normele sanitar veterinare în ce privește combaterea virusului PPA.
- Nicio instituție din România nu a intervenit cu absolut nimic, când anul trecut, pe 20.08.2020, au fost suspendate în Instanță, la cererea unui ONG care funcționa ilegal, având prevăzută în statut vânătoarea sportivă ca fiind “ABUZ”, executarea art. 10 din din OM 1400/ 2020, care prevedea realizarea integral a cotelor de recoltă aprobate la speciile vulpe, șacal, cioară grivă și coțofană, principalii transmițători ai virsusului în fondurile cinegetice.
În Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 al Comisiei din 7 aprilie 2021 de stabilire a măsurilor speciale de combatere a pestei porcine africane, nu există cuvântul “mistreț”, dar sunt o grămadă de reguli ce trebuie respectate și care nu se respectă în România, pentru că sunt factori responsabili care nu își fac treaba, începând cu medicii veterinari, DSV-urile județene și terminând cu insituția pe care dvs. o conduceți.
Având în vedere că de cele mai multe ori, au existat cazuri de PPA la mistreți abia după ce au apărut focare de PPA în gospodării sau ferme, sau după ce au fost aruncati porci morți de PPA în perimetrul fondurilor cinegetice, vă rugăm, în temeiul Legii nr. 544/2001, privind liberul acces la informatiile publice, să ne transmiteți ce fel de studii s-au efectuat cu privire la principalii transmițători ai virusului PPA în România, ce instituții le-au realizat, precum și rezultatele care au dus la deciziile radicale de a se împușca integral efectivele reale la specia mistreț, decizii puse în practică prin ordinele ANSVSA în perioada 2016-2021.
De asemenea, vă rugăm să ne transmiteți, în temeiul aceleiași Legi nr. 544/2001, câte controale s-au efectuat din partea DSV-urilor județene și ANSVSA în teritoriu, în gospodării sau marile ferme de animale, dar mai ales în unități HORECA unde se consumă alimente, câte contravenții și câte dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor au fost aplicate, mai ales după retragerea de către ministrul agriculturii a ordinului nr. 24/29.01.2021, cel care limita la cinci porci de carne numărul porcilor din gospodării.
Pe site-ul ANSVSA, găsim la rubrica “Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane”, din 29.10.2021, principalele cauze care duc la apariția de noi focare de PPA, iar acestea sunt, conform site-ului ANSVSA:
– intrarea/ieşirea porcinelor în/din exploataţii fără a se solicita medicului veterinar documente care să ateste starea de sănătate a acestora;
– scoaterea animalelor din zonele de restricţie (protecţie, supraveghere, infectată), deci nerespectarea restricţiilor prevăzute în prevederile Regulamentului delegat (UE) 2020/687 care trebuie să se stabilească şi să se aplice în aceste zone;
– sacrificarea animalelor bolnave fără notificarea medicului veterinar, carnea provenită de la acesta constituind în permanenţă o sursă de difuzare a virusului PPA (virusul rezistă în carne congelată peste doi ani);
– nerespectarea obligației de către deţinători de a anunţa medicul veterinar atunci când la porcii pe care-i deţin apar îmbolnăviri şi/sau mortalităţi;
– de multe ori, aruncarea/abandonarea cadavrelor provenite de la porcii morţi de PPA în pădure, păşune, marginea apelor etc;
– nerespectarea măsurilor minime de biosecuritate, în multe exploataţii nonprofesionale aflate în zonele de protecţie şi supraveghere, stabilite şi aprobate în cadrul CLCB.
Și atunci, dacă acestea sunt cauzele principale de transmitere, puteți să ne explicati de ce, de mai bine de patru ani, mistrețul este vinovatul de serviciu preferat de către instituția pe care dvs. o conduceți?
Pe ce vă bazati când cereți împușcarea tuturor mistreților, si unde vreti să ajungeți, din moment ce, în județul Olt de exemplu, unde nu mai găsim picior de mistreț, erau, conform aceleiași actualizări din 29.10.2021, 37 de focare de PPA? La fel și în Teleorman cu 111 focare, Ialomița cu 208, Dolj și Gorj cu câte 10, județe unde mistreții sunt numărați pe degetele de la o mână.
În consecință, vă rugăm să retrageți imediat prevederile Ordinului ANSVSA nr. 35/2016 aflat în dezbatere publică, care ar obliga gestionarii să realizeze integral efectivele reale la specia mistreț, și să luați în schimb toate măsurile necesare pentru a combate și eradica existența virusului PPA în România, căutând vinovații acolo unde există și cauzele apariției de noi focare, de pe site-ul ANSVSA și enumerate mai sus!
În caz contrar, ABVAV va face plângere penală împotriva tuturor responsabililor, caz în care vom cere daune importante pentru dispariția speciei mistreț, fără a se fi luat celelalte măsuri de combatere și eradicare a virusului PPA, fapte ce se încadrează în prevederile art. 3, lit. m) din Legea nr.51 din 29 iulie 1991 privind siguranţa naţională a României, la care regăsim că:
“ Constituie amenințări la adresa securității naționale a României următoarele:
m) orice acțiuni sau inacțiuni care lezează interesele economice strategice ale României, cele care au ca efect periclitarea, gestionarea ilegală, degradarea ori distrugerea resurselor naturale, fondurilor forestier, cinegetic și piscicol, apelor și altor asemenea resurse, precum și monopolizarea ori blocarea accesului la acestea, cu consecințe la nivel național sau regional.”
Cu stimă.
Data, Președinte ABVAV,
01.11.2021 Adrian Lică
13.10.2021
SESIZARE ABVAV către Consiliul Național al Audiovizualului
Împotriva televiziunii naționale ProTV România, pentru prezentarea repetată a unor materiale obsesive și fără nicio dovadă legală, cu atât mai mult cu cât sunt înregistrate de persoane din alte state europene, despre „vânătoarea mascată” a unor gestionari din România la specia de urs brun
În fapt, în cadrul emisiunii ȘtirileProtv de la ora 19.00, de luni seara, 11.10.2021, a fost prezentat un material gen reportaj al unor ziariști de la televiziunea RTL, prin care s-au adus din nou acuze nefondate, fară dovezi, cu implicarea directă a activistului de mediu Gabriel Păun, cum că „în România urșii se braconează de către reprezentanții asociațiilor de vânătoare, împreună cu cetățeni străini, prin hrănirea periodică și sistematică a urșilor, aducerea acestora cât mai aproape de localități prin metode de nădire pentru ca astfel să se creze premisele întocmirii documentelor pentru obținerea derogării de împușcare a exemplarelor de urs.
Reportajul nu are absolut nicio dovadă în acest sens, sunt prezentați doar niște urși și niște persoane, iar la un moment dat activistul de mediu Gabriel Păun dă un interviu în limba germană.
Presupunând că, în contextul în care gestionarilor din România li s-au schimbat regulile în timpul jocului și că pot exista cazuri izolate în care, pierzând foarte mulți bani din pierderea dreptului de vânătoare a carnivorelor mari, unii gestionari pot recurge la o soluție disperată pentru a-și atribui venituri nelegale, asta nu înseamnă automat că ar exista o regulă și o practică generală, iar prin propagarea repetată în spațiul media național a unor astfel de acuzații foarte grave fără a fi dovedite și fară a exista măcar vreun dosar penal de braconaj cinegetic sau măcar cercetări pe o faptă INREM în acest sens, considerăm că s-a încălcat grav, din nou, Legea Audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completarile ulterioare, cu săvârșirea contravențiilor prevăzute la art. 90 lit. d), lit. d) programarea și furnizarea de programe, cu încălcarea prevederilor art. 29, lit. b), c) , g), respectiv lit. h) programarea și furnizarea de programe, cu încălcarea prevederilor art.41.
Menționăm că Asociația în Beneficiul Vânătorilor și Activitătii de Vânătoare este subscrisă în plângerea penală cu nr. 48/ 05.08.2021, împotriva numitului Păun Gabriel, pentru următoarele fapte:
1. Incitarea publicului, prin orice mijloace, la ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane, prevăzută de art 369 din CP;
2. Folosirea ori prezentarea de documente sau date false, inexacte ori incomplete, pentru primirea aprobărilor sau garanțiilor necesare acordării finanțărilor obținute sau garantate din fonduri publice, dacă are ca rezultat obținerea pe nedrept a acestor fonduri, prevăzută de art. 306, alin. (1) din CP;
3. Exercitarea, fără drept, a unei profesii sau activități pentru care legea cere autorizație ori exercitarea acestora în alte condiții decât cele legale, dacă legea specială prevede că săvârșirea unor astfel de fapte se sancționează potrivit legii penale, prevăzută de art. 348 din CP;
4. Comunicarea sau răspândirea, prin orice mijloace, de știri, date sau informații false ori de documente falsificate, cunoscând caracterul fals al acestora, dacă prin aceasta se pune în pericol securitatea națională conf. art. 3 lit. m) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, prevăzută de art. 404 din CP.
Vă rugăm să luați toate măsurile necesare pentru ca booling-ul, incitarea la ură și discriminare în spațiul media împotriva unei categorii de persoane care însumează peste 60000 de membri vânători din România, plus alte sute de mii de angajați care fac parte din personalul de specialitate al gestionarilor fondurilor cinegetice, să înceteze!
În drept, ne întemeiem sesizarea către instituția dvs. conf. art. 89 lit. d) din Legea Audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completarile ulterioare.
Data, Prin repr. legal, președinte ABVAV,
13.10.2021 Lică Adrian Liviu
12.10.2021
INTERVENȚIE ABVAV
În sprijinul Ordonanței de Urgență care ar permite extragerea imediată prin împușcare a speciilor de carnivore mari în extravilanul localităților, precum și revenirea la dreptul gestionarilor de faună cinegetică de a-și regla efectivele numerice printr-o cotă de intervenție anuală, acolo unde va fi cazul, asigurându-și sustenabilitatea financiară din valorificarea acțiunilor de vânătoare la speciile de carnivore mari.
Luând act de ultimele imagini cu adevărat dramatice apărute în spațiul public, din județul Vrancea, în care patru cetățeni se luptă cu un urs pentru a-și salva pe rând viața fiecăruia dintre ei, atacați în propria grădină de către un exemplar de urs revenit pentru a se hrăni imediat după o tranchilizare și “relocare” eșuată de către o grupare de jandarmi mobilă, Asociația în Beneficiul Vânătorilor și Activității de Vânătoare se declară hotărâtă să acționeze în judecată Statul Român la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, pentru încălcarea Statului de Drept în mod repetat și intenționat.
Statul eșuat despre care vorbea președintele României săptămâna trecută, înseamnă inclusiv acel stat în care niște politicieni corupți, pozând în activiști de mediu și cetățeni preocupați de protecția animalelor și a habitatelor acestora, pentru a-și umple conturile organizațiilor pe care le conduc sau din care fac parte, au pus întotdeauna ordinea firească a priorității dintre viața oamenilor și cea a animalelor pe ultimul rând.
Când sălbăticiunile sunt puse mai presus decât oamenii – contrar preceptelor biblice și creștine – oamenii încep să-și facă singuri dreptate, contrar demagogiei eco-isterice. Acesta e și drumul spre extincția unei specii, care n-avea absolut nicio problemă până când mersul normal al lucrurilor a fost stopat, vânătorii și asociațiile lor fiind dați la o parte de la gestionarea speciilor sălbatice. Astfel populațiile de animale nu mai sunt ținute sub control, numărul lor explodează, după care, din păcate, descrește vertiginos, studiile științifice arătând clar asta.
Acest rezultat nedorit apare când deciziile în ceea ce privește vânătoarea de carnivore mari sunt luate de către persoane ori fără experiență practică în silvicultură sau cinegetică, ori interesante în finanțări generoase pentru diverse programe, ori interesate în creșterea facilă a capitalului politic, cum ar fi Gabriel Păun, Silviu Chiriac, Pop Mihai, Barbara și Christoph Promberger, Cristina Lapiș, Mihai Goțiu, Nicu Stefănută, Cristian Ghinea, Vlad Gheorghe, Ramona Strugariu și alți senatori si deputați nespecialisti promovați mai ales pe rețelele de socializare, unde manipularea oamenilor din toate categoriile de vârstă este foarte ușoară.
Pierderile financiare pe care România le-a suferit deja de pe urma urșilor omorâți din disperare de către oameni și care vor continua să existe, dacă se va continua la fel, coroborate cu pierderile de vieți omenești, invalidități și mutilări pe viață, au nisțe factori principali responsabili, iar aceștia trebuie să plătească!
Statul de Drept are trei elemente constitutive: legalitate, democrație și drepturile omului.
În contextul a ceea ce se întâmplă din anul 2016 încoace, când un ministru al mediului care făcea parte dintr-o organizație de mediu a anulat fără nicio justificare cotele anuale de împușcare care erau stabilite prin derogări speciale, iar de atunci nu s-a mai putut reveni la situația anterioară anului 2016, pentru că persoane din interiorul organizațiilor de mediu au pătruns chiar pe lista “Grupului de lucru pentru conservarea carnivorelor mari din România”, iar de acolo au făcut absolut tot ce au putut pentru ca situația să nu poată reveni la normal, ne aflăm exact în situația în care statul de drept se încalcă în mod sistematic, repetitiv și pur demagogic, mizând pe o opinie publică canalizată și manipulată împotriva unei categorii de persoane care au o pasiune comună, ancestrală, vânătoarea și gestionarea durabilă a faunei cinegetice, legiferată printr-o lege specială care într-un stat normal nu ar fi trebuit să permită niciunui politician sau activist de mediu să-și bage nasul unde nu-i fierbe oala.
Ori când Conservation Carpathia, organizație ce a încercat încă din anul 2016 să-și atribuie pădurile României sub pretextul de “a le salva și a le transforma în parcuri naționale”, reușind mai târziu să facă asta cu o bună parte din zonele muntoase ale României, are reprezentanți la nivel înalt care fac parte din acel grup de lucru pentru gestionarea carnivorelor mari, este atât de simplu de înțeles ce se întâmplă de fapt, de ce s-a născocit povestea “ursului Arthur” și de ce a fost nevoie de atâta timp pentru ca CNA să intervină până la urmă și să constate că la televiziunile naționale s-a încălcat legea și s-a facut “gargară ieftină“ în sprijinul organizațiilor de mediu și împotriva intereselor strategice și economice ale României, prin zeci de falți “specialiști” fără absolut nicio pregătire practică în protecția mediului sau gestionare a faunei cinegetice, chemați la tv să vitupereze împotriva vânătorilor.
Asociația în Beneficiul Vânătorilor și Activității de Vânătoare cere în mod public Biroului Național al USR-Plus să își revizuiască urgent atitudinea și modul de a face politică europeană ca partid, să le atragă urgent atenția acelor membri de partid care, pozând în niște activiști de mediu eco-isterici, pun mai prejos interesele strategice și economice ale României, pentru a-și asigura o simpatie nemeritată din partea opiniei publice care nu este de acord cu vânătoarea, să le atragă atenția acestor membri de partid să respecte mai mult o categorie mare de persoane din România care depășește 60000 de membri vănători (din care o mare parte au votat acest partid) și poate așa, va înțelege cineva ce vrea cu adevărat USR-Plus, pentru că deocamdată, “bunele” intenții sunt pavate cu cele mai rele atunci când e vorba de încălcarea Statului de Drept.
Asociația în Beneficiul Vânătorilor și Activității de Vânătoare somează în mod public Parlamentul României, viitorul Guvern și președintele României că este pentru ultima dată când o întreagă vânătorime din România, însumând peste 60000 de membri, mai rabdă umilința și incapacitatea unui stat eșuat de a-și respecta propria Constituție:
Art. 22 – Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică
(1) Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanei sunt garantate.
În cazul în care gestionarea durabilă a carnivorelor mari în România nu va fi reglementată urgent, lăsându-se exclusiv în grija gestionarilor fondurilor ginegetice conservarea și gestionarea durabilă a speciilor de carnivore mari, Asociația în Beneficiul Vânătorilor și Activității de Vânătoare va acționa în judecată Statul Român laCurtea de Justiție a Uniunii Europene, unde vor exista mii de cereri de intervenții accesorii ale tuturor gestionarilor din România, precum și a sutelor de mii de cetățeni români afectați atât fizic, material cât și moral de corupția și incapacitatea Statului Român de a-și proteja cetățenii.
08.10.2021
COMUNICAT!!! Asociația în Beneficiul Vânătorilor și Activității de Vânătoare a luat act de ultimele sancțiuni din partea Consiliului Național al Audiovizualului, împotriva televiziunilor naționale TVR1 (amendă 5000 lei), B1Tv (amendă 5000 lei), Realitatea Plus ( amendă 5000 lei), România Tv ( amendă 5000 lei), Antena 3 (somație) și DIGITV ( scrisoare de atenționare).Aceste sancțiuni au venit ca urmare a sesizării nr. 7854 din data de 01.09.2021, au fost monitorizate integral mai multe televiziuni în ale căror emisiuni s-a dezbătut subiectul “ursului Arthur”, după care s-au aplicat sancțiuni unde s-au considerat abateri grave.Pentru noi, vânătorii, normalitatea într-o țară democrată înseamnă în primul rănd să avem cui ne adresa atunci când ne simțim discriminați în activitatea noastră legală de vânătoare.Desigur, la câte prostii și non-sensuri s-au spus în spațiul public în legatură cu acest subiect, dar și multe alte subiecte, din partea unor așa-ziși ziariști care nu au nicio treabă cu vânătoarea dar își dau mereu cu părerea, deciziile de sancționare ale respectivelor televiziuni sunt minimul care putea aduce un plus de normalitate și nu au decât să fie de bun augur, însă, ne exprimăm speranța că nu vor rămâne și ultimele!
01.10.2021
Asociația în Beneficiul Vânătorilor și Activității de Vânătoare, ABVAV, a participat ieri, 30 septembrie, în calitate de intervenient, în procesul de la Curtea de Apel Brașov, în care Asociația Alianța pentru Combaterea Abuzurilor, a cerut suspendarea prin sentință executorie (la fel ca anul trecut), a Ordinului Ministrului privind cotele de recoltă pentru majoritatea păsărilor.ABVAV a fost reprezentată de către Dl. Liviu Rudăreanu, avocat pledant și vânător, care, împreună cu Consiliul Director al asociației a stabilit strategia participării în cadrul acestui proces și modul în care ar putea fi susținut Ordinul Ministrului.ABVAV va fi prezentă și la următorul termen de judecată pentru a susține în fața instanței motivele pentru care ar trebui ca vânătoarea păsărilor să fie permisă…
10.06.2021
INTERVENȚIE
în sprijinul inițiativei legislative L120/2021 pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr.407/2006:
Având în vedere că proiectul de lege cu privire la stabilirea cotelor zilnice la păsările migratoare vine în întâmpinarea unuia dintre obiectivele prioritare ale ABVAV și a observațiilor pe care noi le-am trimis către instituțiile statului inclusiv printr-o scrisoare deschisă, înainte ca acest proiect de lege să apară, scrisoare în care am cerut în mod clar cote zilnice pentru fiecare vănător la păsările migratoare, nu putem decât să sprijinim inițiativa, iar în acest sens vom prezenta în cele ce urmează, pe larg, punctul nostru de vedere vizavi de motivele pentru care dorim și cerem adoptarea respectivei propuneri legislative:
Vânătoarea păsărilor migratoare sau sedentare este reglementată în Uniunea Europeană prin Directiva 79/409/CEE numită Directiva Păsări și prin “Ghidul privind vânătoarea în temeiul Directivei 79/409/CEE a Consiliului privind conservarea păsărilor sălbatice” document elaborat de Comisia Europeană.
Poziția Uniunii Europene în privința vânătorii păsărilor este clar exprimată în Ghidul susmenționat: “Directiva Păsări recunoaşte pe deplin legitimitatea vânătorii de păsări sălbatice ca o formă de utilizare durabilă. Vânătoarea este o activitate care oferă avantaje sociale, culturale, economice şi de mediu considerabile în diferite regiuni ale Uniunii Europene.”
În statele Uniunii Europene există două tipuri de reglementări privind numărul păsărilor migratoare ce pot fi vânate, astfel:
-cele mai multe țări au prevederi care limitează numărul de păsări ce pot fi vânate de către un vânător pe zi (ex.Bulgaria, Grecia, Italia, Portugalia);
-alte țări nu au niciun fel de prevederi privind numărul de păsări migratoare ce pot fi vânate, astfel, un vânător poate vâna oricâte păsări migratoare din speciile a căror vânătoare este permisă (ex Danemarca, Suedia, Olanda, Germania, Estonia).
NU există niciun alt stat al Uniunii Europene care să acorde cote de recoltă pentru vânătoare, aferente păsărilor migratoare, pentru că nu există nicăieri in lume studii care să poată fi folosite pentru stabilirea unor astfel de cote. România este singura țară din Uniunea Europeană care azi are acest sistem și care se vrea înlocuit prin acest proiect de lege.
Proiectul de lege, în cazul în care va fi votat și promulgat, nu face decât să așeze România în rândul celorlalte țări ale Uniunii Europene din acest punct de vedere. Limitele zilnice de păsări pe vânător propuse de proiectul de modificare a legii, sunt moderate, în limite asemănătoare cu cele din țările vecine.
Specialiștii Uniunii Europene afirmă in Directiva Păsări că, cităm: “Este puţin probabil ca nivelurile moderate de exemplare vânate să cauzeze declinul populaţiilor de specii de păsări care pot fi vânate.” De ce? Pentru că în realitate, sporul natural anual al acestor specii, rezultat prin procesul natural de cuibărire, clocire, eclozare și creștere a puilor, asigură populații suficiente, astfel încât niciuna din speciile care se vânează, să nu fie periclitate.
IUCN (International Union for Conservation of Nature), autoritatea globală care monitorizează fauna sălbatică, situează speciile în pericol de extincție pe o listă roșie, un semnal de alarmă pentru speciile respective.
NICIUNA dintre speciile de păsări migratoare care se vânează în România și care sunt menționate în proiectul de modificare a Legii Vânătorii, nu se regăsește pe IUCN – red list ( www.iucnredlist.org )
Pe de altă parte, păsările migratoare ce fac subiectul proiectului de modificare a legii tranzitează în timpul sezonului de vânătoare numeroase țări. În toate acele țări, ele se vânează dintoteauna. Vânătorii români exercită o presiune redusă asupra acestor specii de păsări, având în vedere numărul mic de vânători, comparativ cu cel al altor țări vecine.
România are cei mai puțini vânători raportat la populație (1/361) comparativ cu toți vecinii ei și este pe unul dintre ultimele 3 locuri din Europa ca presiune pe vânat (număr de vânători raportat la populație, număr de vânători per km pătrat), mai jos decât noi fiind doar Belgia și Olanda.
Conform ultimului raport FACE, România are aproximativ 60.000 de vânători, în timp ce Bulgaria are 110.000, Grecia 235.000, Franța 1331000, Italia 750000 , iar la nivel European sunt aproximativ 7000000 (șapte milioane) vânători. Mai mult, păsările respective zboară inclusiv pe culoare de zbor din spațiul ex-sovietic, unde sunt aproximativ 2,8 milioane de vănători, și ajung inclusiv în Africa unde se prind cu plasele. Dacă estimarile SOR sau altor ong-uri ar fi corecte, cu siguranță aceste specii ar fi suferit un declin important și ar fi trecut în lista speciilor strict protejate.
Având în vedere toate cele menționate, ABVAV sustine Proiectul de modificare a legii vânătorii mai sus menționat și îndeamnă toți vânătorii și asociațiile de vânătoare să sesizeze instituția Avocatul Poporului cu privire la încălcarea în repetate rânduri, de către Statul Român, a articolului 35 din Constituția României care stabilește dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic și obligă Statul Român să ofere cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.
Președinte ABVAV,
Lică Adrian Liviu
26.03.2021
Comunicat ABVAV:
Astăzi a fost fixat primul termen de judecată în dosarul în care Asociația în Beneficiul Vânătorilor și Activității de Vânătoare a cerut dizolvarea Asociației Alianța pentru Combaterea Abuzurilor. Acesta va fi pe data de 12 Mai 2021.
09.03.2021
Comunicat ABVAV:
…În urma unui sondaj intern inițiat la propunerea Consiliului Director, la care au răspuns peste două treimi dintre membrii ABVAV, s-a decis modificarea prevederilor din Statut cu privire la plata cotizației la înscrierea în asociație, oferind posibilitatea noilor aderenți ce vor dori să facă parte din ABVAV și să-și însușească Statutul și obiectivele asociației, de a plăti cotizația începând cu anul următor aderării.
Astfel, noii aderenți vor putea bifa în cererea de aderare, în loc de plata cotizației în 48 de ore de la înscriere, opțiunea de a adera la ABVAV inclusiv fără plata cotizației pe anul în curs în care aceștia vor adera, vor primi carduri de membru, vor face parte din grupurile interne ale asociației, vor putea sprijini toate demersurile ABVAV și iniția propuneri , însă nu vor avea drept de vot și nu vor primi din partea ABVAV consultanţă și asistență de specialitate juridică în soluţionarea oricăror probleme sau conflicte pe care aceștia le vor avea cu instituțiile Statului, alte organizații neguvernamentale sau în Instanță, în legătură cu activitatea de vânătoare, în principal și subsidiar.
Această propunere a venit în primul rând pentru a permite accesul mai multor membri vânători in cadrul asociației în vederea creșterii reprezentativității pe care aceasta o are în prezent, și în același timp pentru a le oferi posibilitatea celor sceptici să facă parte din asociație, să observe modul transparent și democratic în care se iau deciziile, să poată studia pe grupul intern al asociației veniturile și cheltuielile prezentate în mod detaliat la sfârșitul fiecărei luni, în speranța că se va transmite mult mai ușor corectitudinea, respectul și transparența din partea ABVAV față de membrii săi.
Totodată, se dorește a se oferi și posibilitatea exprimării într-un cadru organizat a cât mai multor opinii și intenții din partea vânătorilor din România, astfel încât realizarea obiectivelor prioritare ale asociației să vină cât mai repede și cu succesul pe care noi considerăm că ni-l dorim cu toții!
Consiliul Director ABVAV!
24.02.2021
Asociația în Beneficiul Vânătorilor și Activității de Vânătoare a trimis o scrisoare deschisă către mai multe Instituții ale Statului, cerând aplicarea legislației în vigoare pentru salvarea fondului cinegetic național, dar și implementarea unor obiective prioritare ale asociației în domeniul vânătorii:
SCRISOARE DESCHISĂ
Către
Președintele României,
Guvernul României,
Parlamentul României,
Ministrul Justiției ,
Ministrul Afacerilor Interne,
Serviciul Român de Informații,
În baza prevederilor statutare ale asociației noastre, în numele membrilor pe care ii reprezentăm si a tuturor vânătorilor din România care practică vânătoarea legală, îngrijorați în urma tuturor activităților din ultimii ani care aduc prejudicii grave fondului cinegetic al României, vă aducem la cunoștință că ne sunt încălcate în mod repetat și abuziv următoarele prevederi legislative:
- Constituția României, ARTICOLUL 35:
(1) Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic.
(2) Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.
- Legea Vânătorii 407/2006, art. 6, unde regăsim principalele atribuții ale administratorului faunei cinegetice:
a) elaborează strategia națională pentru conservarea faunei cinegetice și a habitatelor acesteia, precum și pentru accesarea de fonduri europene și guvernamentale în acest scop;
f) stabilește și aprobă anual, până la data de 15 aprilie pentru specia căprior și până la 15 mai pentru celelalte specii admise la vânătoare, cu avizul autorității publice centrale care răspunde de protecția mediului, cotele de recoltă pentru speciile din anexa nr. 1, care devin obligatoriu de realizat, fără alte avize, acorduri sau autorizări suplimentare;
j) ține evidența și publică anual date referitoare la populația de faună cinegetică, starea de sănătate a acesteia, recoltele și trofeele de vânat;
l) controlează activitatea cinegetică la toate nivelurile, din punctul de vedere al respectării prevederilor prezentei legi și a dispozițiilor contractelor de gestionare;
m) organizează direct și coordonează activitatea de combatere a braconajului
t) inițiază acțiuni de popularizare a activității cinegetice și de educare a populației în domeniu
v) stabilește modelul-cadru al contractului de gestionare și a actelor adiționale, prin negociere cu reprezentanții gestionarilor fondurilor cinegetice
- Legea Vânatorii 407/2006 Art. 431, unde regăsim regimul juridic al faptelor de braconaj cinegetic prevăzute la art. 42 din aceeași lege:
Faptele prevăzute la art. 42 se cercetează, se judecă și se sancționează în regim de urgență, prin excepție de la prevederile art. 293 din Codul de procedură penală, în conformitate cu prevederile speciale prevăzute în acesta.
- Legea nr. 51 din 29 iulie 1991 privind securitatea naţională a României, art. 3 lit. m), unde sunt considerate amenințari la adresa securității naționale a României:
m) orice acțiuni sau inacțiuni care lezează interesele economice strategice ale României, cele care au ca efect periclitarea, gestionarea ilegală, degradarea ori distrugerea resurselor naturale, fondurilor forestier, cinegetic și piscicol, apelor și altor asemenea resurse, precum și monopolizarea ori blocarea accesului la acestea, cu consecințe la nivel național sau regional.
Acestea sunt doar câteva dintre cele mai importante prevederi legislative incălcate de către Instituții ale Statului printr-o serie de acțiuni, sau mai bine zis inacțiuni ale factorilor responsabili in vederea respectării si aplicării prevederilor legale enumerate mai sus si care au dus la o scădere semnificativă a efectivelor de vânat existente pe teritoriul țării noastre.
Profund întristați si ingrijorați de lipsa intervenției factorilor decisivi si decidenți in vederea asigurării și respectării cadrului legislativ, vă adresăm prezenta scrisoare deschisă ca fiind un ultim și crucial avertisment pe care natura , prin vocea noastră îl transmite și care, fără o intervenție de urgență, promptă si eficientă, se poate transforma într-o lovitură cu efect de boomerang menit să afecteze nu numai pasionații de vânătoare din țara noastră, ci și întreaga populație, incălcându-se astfel prevederile art. 35 din Constituția României.
În acest context, vă aducem la cunostință o serie de factori nocivi vânătorii și unor speciile cinegetice, dar și inacțiuni ale Instituțiilor Statului care ar trebui sa le combată, semnalate de către vânători și gestionari la nivel național sau regional, cum ar fi:
În zonele din țară unde se poate practica braconajul cu câini de viteză din grupa ogarilor și a metișilor de ogari, această infracțiune a devenit ceva normal prin existența unor numeroase grupări de pe pe rețelele de socializare, unde sunt postate imagini și filmulețe care indică foarte clar infracțiuni de braconaj cinegetic organizate de mai multe persoane, pe timp de noapte si nu de puține ori de către persoane foarte violente față de toate autoritățile Statului român, persoane care, cu mijloace de deplasare din ce in ce mai sofisticate se deplasează în fondurile de vânătoare unde , localizând specii de vânat de la iepure de câmp la căprior, au eradicat populații întregi in anumite zone astfel incât fondurile cinegetice sunt efectiv pustiite. De ani de zile și până în momentul actual există mii de astfel de filmulețe postate, iar simpla vizionare a acestora ar fi putut reprezenta pentru Instituțiile statului motiv de autosesizare in vederea restabilirii climatului legal in zonele respective, prin aplicarea prevederilor lit. m) de la art. 3 din Legea nr 51din 29 iulie 1991 privind securitatea naţională a României, care ar fi dus la salvarea speciilor de iepure de câmp și căprior în special pe fondurile cinegetice de câmpie unde acestea, în foarte multe zone ale țării sunt pe cale de dispariție. La acest fenomen au contribuit din păcate și gestionarii faunei cinegetice care, în mod normal, aveau obligația de a trage un semnal clar de alarmă și de a cere ajutor acolo unde lucrurile erau foarte grave, însă, atunci când au semnat contractele de gestionare, au luat în primire de la administrator și au semnat pentru punerea în posesie a unor efective reale inexistente, fără a avea posibilitatea de a negocia contractele de gestionare, fiind obligați ulterior printr-o clauză de reziliere din contractele cadru de gestionare, să nu declare scăderi mai mari de 20% ale populațiilor de faună cinegetică față de efectivele preluate în posesie, pentru a nu li se rezilia contractele, în acest fel ajungându-se la situații în care pe hârtie, în fiecare an la stabilirea cotelor de recoltă, sunt declarate efective reale exaggerate, de ordinal sutelor sau miilor, de iepure de câmp și căprior, iar în realitate acestea sunt pe cale de dispariție sau nu se mai regăsesc deloc pe suprafața fondurilor cinegetice respective, fapt de care administratorul nu a fost și nu este deloc străin.
Lipsa inacțiunii institutiilor Statului se regăsește, de data aceasta în aproape toată țara, prin faptul că deținătorii de animale domestice, in special ovine, nu respectă absolut deloc restricțiile privind pășunatul și perioadele de pășunat, a limitelor impuse de către lege privind accesul pe terenurile agricole, abuzând fără absolut nicio problemă de conștiință proprietățile oamenilor sau fondul forestier, iar pe lângă faptul că produc prejudicii enorme agriculturii ( în special culturilor de toamnă) și degradând terenul prin deplasarea constantă pe aceeași rută, în zona digurilor și a zonelor de protecție naturală, simpla prezență a turmelor pe aceste terenuri extravilane alături de cei câțiva zeci de câini omniprezenți pe lângă așazisele stâne, obligă vânatul care teoretic își are habitatul in aceste zone, să le părăsească, acest fapt ducând la o presiune numerică pe suprafețele mici rămase și nesupuse acestui perpetuu asediu, cel mai grav efect al acestui fenomen fiind consangvinizarea și astfel slăbirea calității speciilor în lanțul trofic, ducând la dispariția acestora. Doar astfel se explică faptul că acolo unde nu există braconaj cu câinii ogari din cauză că este impracticabil, în zonele de podiș sau de deal, există fonduri cinegetice unde regăsim lipsa iepurelui de câmp și a căpriorului.
Agricultura pe marile suprafețe si folosirea unor substanțe chimice ilegale de combatere atât a vegetației sălbatice cât și a rozătoarelor, nu de puține ori au adus si aduc in continuare prejudicii însemnate în unele zone ale țării. Lipsa verificărilor în teren a acestor lucrări cât și a substanțelor folosite, lipsa interesului acelorași autorități față de respectarea legii prin asigurarea unor zone de protecție și liniște a vânatului sau a modului de recoltare, este incă un motiv care duce la diminuarea populațiilor de vânat mic cu păr si pene din vaste suprafețe agricole, pe care administratorul fondului cinegetic național le numește in contractele de gestionare “productive cinegetic”, și care, prin arderea completă a sute de mii de hectare de miriște și vegetație uscată, an de an, iarăși fără să se ia măsuri serioase în acest sens, numai productive cinegetic nu sunt! În ultimii ani, din cauza faptului ca legea a permis, s-au defrișat zeci de mii de hectare de viță de vie și pomi fructiferi prin schimbarea categoriei de folosință a acestora în terenuri arabile, acțiuni care au dus la distrugerea completă a habitatelor de faună cinegetică existentă în mod natural în zonele respective.
Scăderea efectivelor de vânat s-a produs și datorită interpretării eronate a legii de către organele de constatare și urmărire penală în ce privește combaterea prin împușcare a câinilor hoinari (salbăticiți) găsiți în perimetrul fondurilor cinegetice, fapt ce a dus la savârșirea unor abuzuri foarte grave din partea organelor de constatare și cercetare penală împotriva vânătorilor sau gestionarilor, care nu au făcut altceva decât să aplice legea, această metodă de combatere fiind foarte clar reglementată în Legea Vânătorii nr. 407/2006, la art. 19, unde se stipulează că “pisicile hoinare și câinii sălbăticiți sau hoinari găsiți pe suprafețele productive ale fondurilor cinegetice se capturează sau se împușcă fără restricții și fără obligarea la despăgubiri, iar fapta nu poate fi sancționată.”, astfel ajungându-se la situații în care vânătorii se tem pur și simplu să mai combată câinii hoinari, deși în zonele respective nu mai există absolut deloc vânat.
Modul in care gestionarii fondurilor de vânătoare din România care au performat în gestionarea fondurilor și care au crescut efectivele preluate, își îndeplinesc obligațiile simple este, în schimb verificat si urmărit la sânge de către aceleași autorități, orice abatere minoră însemnând o ”eternă amenințare” a rezilierii contractului de gestionare, în același timp în care gestionarii care oferă an de an efective nereale dar în schimb au fondurile secătuite, sunt lăsați în pace și aprobați tacit de către administrator, pentru că majoritatea acestor gestionari așa le-au preluat și administratorul nu e deloc străin de acest fapt. Iar de activitatea acestor gestionari, implicit a administratorului fondului cinegetic național, beneficiem noi, vânătorii, membrii acestor organizații gestionare de fonduri cinegetice, și considerăm că toate aceste aspecte ne afectează în mod direct și, în ultima perioadă observăm un asalt concertat a mai mulțor factori în vederea distrugerii acestui domeniu.
Suntem parte din aceste contracte de gestionare, suntem parte din aceste prevederi legale pe care , ori de cate ori Statul ni le cere să le respectăm , le acceptăm tacit si le aplicăm fără discuții. Suntem in continuare afectați în dreptul nostru de a vâna de măsurile care se iau împotriva răspândirii PPA la specia mistreț dar, pe lângă toate teoriile prezentate și hey-rup-ul doar declarativ al autorităților, suntem singurii parteneri care au trecut la fapte si au pus umărul ajutând autoritățile in acest demers, constienți fiind de nevoia de a acționa în sprijinul gestionării acestui fenomen apărut, în speranța ca se va reusi combaterea răspândirii bolii și în scopul gestionării durabile a speciei mistreț.
Suntem singura țară din Europa în care speciile de pasaj la care nu se face evaluare, ale căror cote de recoltă elaborate de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și legiferate în urma unui Ordin de Ministru, sunt interzise la vânătoare în baza unei decizii ale unei Instanțe Judecătoresti, iar asta indică un mare vid legislativ care a permis în Instanță atacarea unui Ordin de Ministru cu caracter executiv. Camarazii noștri, vânătorii europeni, sunt siderați de această nemaîntâlnită situație, dar totuși am dovedit că, până la noi măsuri, respectăm prevederile legale. Suntem susținătorii si pasionații unei activități ancestrale care, în timp și-a dovedit efectele ei benefice. Mai ales în aceste timpuri noi, greu încercate de schimbările majore aduse asupra fiecărui individ de apariția virusului Covid-19, considerăm că această activitate este una benefică atât pentru sănătatea celor care o practică, cât și pentru a susține acest domeniu inclusiv din punct de vedere financiar, care este la rândul său afectat de acțiunile eronate sau inacțiunile luate .
În speranța că această scrisoare deschisă va deveni un punct de sprijin in vederea imbunătățirii cadrului legislativ si legal prin care este reglementată acțiunea de vânătoare și prin care vor fi combătuți factorii nocivi fondului cinegetic național, vă solicitam să luati toate măsurile necesare în vederea verificării faptelor descrise mai sus si care aduc în fiecare zi ce trece prejudicii fondului cinegetic national, respectiv să luați în considerare aplicarea de urgență a următoarelor măsuri care, considerăm că vor contribui în viitorul apropiat la diminuarea distrugerii fondului cinegetic național:
- Schimbarea definiției vânătorului de la art. 1 lit. ae) din Legea Vânătorii 407/2006 și eliminarea obligativității pentru vânători de a mai face parte dintr-o organizație vânătorească.
- Aplicarea de către Parchete și Instanțele Judecătorești, a prevederilor art. 431 din Legea Vânătorii 407/2006, cu privire la cercetarea, judecarea și sancționarea în regim de urgență a faptelor de braconaj prevăzute la art. 42 din Legea Vânătorii 407/2006; creșterea pedepselor pentru infracțiunile prevăzute la același articol începând cu minim 2 ani de închisoare și de maxim 9 ani pentru a nu se mai putea renunța la urmărirea penală; aplicarea de către Parchete și Instanțele Judecătorești, acolo unde există recidivă sau prejudicii majore, a prevederilor art. 3 lit. m) din Legea 51/1991 privind securitatea națională a României, unde constituie amenințări la adresa securității naționale a României “orice acțiuni sau inacțiuni care lezează interesele economice strategice ale României, cele care au ca efect periclitarea, gestionarea ilegală, degradarea ori distrugerea resurselor naturale, fondurilor forestier, cinegetic și piscicol, apelor și altor asemenea resurse, precum și monopolizarea ori blocarea accesului la acestea, cu consecințe la nivel național sau regional”.
- O legătură mult mai strânsă din punct de vedere decizional între reprezentanții altor domenii (agricultură, zootehnie, silvicultură, protecția animalelor…) și reprezentanți din domeniul vânătorii, pentru asigurarea unui climat și a unui cadru legislativ care să satisfacă principiile și drepturile tuturor celor implicați, pe care aceștia să le respecte și să le transmită mai departe în mod corect și transparent.
- Schimbarea în totalitate a modului calculării efectivelor optime a speciilor de vânat pentru fiecare fond cinegetic în parte în funcție de mai mulți factori (schimbările climatice, modificările de biotop și relief, schimbarea categoriei de folosința a terenurilor, scăderea abruptă a efectivelor sau dislocarea mai multor specii de vânat prin braconaj, oierit sau agricultură intensivă), precum și stabilirea cotelor de recoltă a speciilor la care nu se face evaluare într-un mod similar cu cel al majorității statelor europene, cu o cotă zilnica atribuită fiecărui vânător pentru fiecare specie în parte.
- Revizuirea și negocierea tuturor contractelor de gestionare a fondurilor cinegetice care nu expiră anul acesta, suspendarea cel puțin pentru trei sezoane a prevederii de la art. 18, alin. (1), lit. d) cu privire la condiția de reziliere a contractelor de gestionare pentru scăderea cu mai mult de 20% a efectivelor reale a speciilor cinegetice, din Contractul Cadru pentru gestionarea fondului cinegetic; precum si introducerea unui capitol nou, numit ”Plan de măsuri” în care să fie inclusă, sub sanctiunea rezilierii contractului de gestionare, aducerea la realitatea din teren a efectivelor reale a speciilor de vânat cu păr la care se face evaluare prin evaluarea rapidă, de către gestionari, a efectivelor numerice cu ajutorul camerelor foto/video montate la locurile de hrănire, dar și a dispozitivelor de termoviziune. Acolo unde se vor constata efective numerice foarte mici sau inexistente se va interveni urgent din partea tuturor autorităților Statului pentru stabilirea și înlăturarea cauzelor și refacerea efectivelor, inclusiv prin populări masive. Toate acțiunile propuse si aprobate de către semnatarii contractului vor fi efectuate într-un timp rezonabil in vederea atingerii efectivului optim de vânat pe suprafața gestionată. Aceste măsuri să fie verificate anual de către administrator, iar nerealizarea lor să fie clauză de reziliere a contractelor de gestionare;
- Introducerea asociațiilor de vânătoare care gestionează fonduri cinegetice, adică bunuri ale Statului, în categoria operatorilor de date cu caracter personal, precum și recunoașterea acestora ca persoane juridice de utilitate publică după primul an de activitate.
- Revizuirea legislatiei in vigoare si a celei subsidiare deoarece, in prezent, o serie de acte normative se anulează reciproc, altfel spus, respectarea unui articol dintr-o lege duce la incălcarea altui articol din altă lege/ordin.
Cu deosebită considerație.
Data, Președinte ABVAV,
23.02.2021 Adrian Lică
